Patrimoniul istoric şi arhitectural al Sibiului

 

Capela romano-catolică “Sf. Cruce”

BISERICI ISTORICE:
foto
harta
Capela romano-catolică “Sf. Cruce”

Piaţa 1 Decembrie 1918 nr. 2

Pe locul actualei capele exista o mănăstire dominicana care a fost distrusă în anul 1242 de hoardele mongole ce asediază Sibiul. În scurt timp, mănăstirea este reclădită.
În urma năvălirii turcilor din anul 1432, mănăstirea şi biserica Dominicană suferă mari stricăciuni, fapt pentru care în anul 1474 ordinul se mută în interiorul zidurilor cetăţii (actuala Biserica a Ursulinelor).
În 1475 fosta mănăstire Dominicană este folosită drept adăpost pentru leproşi, motiv pentru care ea va fi cunoscută sub denumirea de ‘Biserica Suferinzilor’.
Asediul Sibiului de către maghiari din 1659 au determinat autorităţile sibiene din acea vreme să demoleze biserica pentru a nu fi folosită ca punct de atac, iar crucea va fi îngropată în moloz şi noroi timp de 24 de ani.
Începând cu anul 1683, când crucifixul a fost dezgropat, prin lucrări succesive întinse pe parcursul a două secole, s-a născut capela în formă pe care o putem vedea astăzi.
A fost inaugurată la 1755.

În interiorul capelei se găseşte monumentul Sfânta Cruce.
Povestea crucifixului începe în anul 1417, când artistul austriac Petrus Lantregen a sculptat dintr-un singur bloc de piatră monumentul Isus pe Cruce între Maria şi Ioan.
Crucea înaltă de 7,30 metri este aşezată deasupra altarului bisericii dominicane.
Pe partea laterală dreaptă a crucii se poate citi inscripţia “Hoc opus fecit Petros Lantregen von Osterreich” (“Această lucrare a făcut-o Petros Lantregen din Austria”).
Pe partea stângă a crucii se găseşte inscripţia “Anno domini milesimo CCCCXVII” (“Anul Domnului 1417”).

Capela este deschisă de luni până sâmbătă între 9-13.