Patrimoniul istoric şi arhitectural al Sibiului

 

Piaţa Mare nr. 2

Alege un obiectiv de pe această stradă:
foto
harta
Piaţa Mare nr. 2

Fostul Seminar Iezuit, azi Casa Parohială romano-catolică
Vechime: 1726-1739, cu fragmente din sec. XV

Descriere:

Clădirea formată din patru corpuri care corespund adresei din Piaţa Mică nr. 3
Spre Piaţa Mare se află corpul principal care înglobează în el o parte medievală în partea dreaptă. Este format din parter şi două etaje aşezate pe 8 axe.
Acoperiş în două ape, coama paralelă cu faţada, patru lucarne semicirculare din tablă.
Încăperile celor două etaje sunt boltite în cruce, sau semicilindric cu penetraţii.
Ancadramentul uşii de intrare păstrează data construcţiei - 1739. La parter şi etajul I se păstrează bolţile semicilindrice, iar la etajul II o boltă baroc cu penetraţii.
Faţada spre Piaţa Mare are o lungime de 31.5m

Elemente deosebite:

- O pictură murală reprezentând Maria cu pruncul în holul de la parter (sec. XVIII);
- Ancadrament renascentist timpuriu în holul de la intrare (sec. XVI);
- Stucaturile cu motive religioase în camera mare de la parter precum şi în casa scărilor de acces la etaj (sec. XVIII);

Istoric:

Pe acest loc a existat din 1466 sediul breslei croitorilor ridicat între Piaţa Mică şi Piaţa Mare pe locul vechiului zwinger.
În 1688 sediul breslei croitorilor este amenajat pentru slujbe catolice de către călugării iezuiţi.
În anii 1774-1790 la etajul al doilea a funcţionat Şcoala elementară catolică, mutată ulterior în clădirea Ursulinelor pentru a face loc Gimnaziului de Stat care va funcţiona aici până în 1899 când se mută în actuala clădire a Liceului Gheorghe Lazăr.
Între 1899 şi 1907 aici şi-a avut sediul Tribunalul judeţean (Bezirksgericht).

Începând cu sfârşitul sec. XIX, la parter se vor deschide spaţii comerciale.
În partea stângă a funcţionat primul “birou de informare pentru hoteluri, cafenele şi restaurante” din Sibiu, Fleck & Preis, mutat în 1907 în Piaţa Mică nr. 8 pentru a face loc sucursalei Sibiu a Băncii comerciale din Pesta. După 1920, când banca a fost desfinţată, locul a fost ocupat de "Siebenbürgischer Bank und Sparkassa" până la naţionalizare.

În partea dreaptă a funcţionat de la sfârşitul sec. XIX magazinul de fierărie şi articole de casă a lui Friederich Czickeli (care avea intrare şi din Piaţa Mică), continuat după primul război mondial de Rudolph Habermann (primul magazin cu articole de berărie din Sibiu), iar între 1926 şi 1938 de magazinul de articole pentru bucătărie a lui Mathias Schoger.
În mai 1938 se deschide magazinul lui Rudolf Nussbächer care era reprezentantul uzinelor IDEAL F. Schembro S.A din Mediaş şi care va funcţiona aici până la naţionalizare. Vindea jucării, cărucioare de copii, maşini de cusut şi alte articole pentru casă .
În 1949 la această adresă se găsea redacţia ziarului Lupta Sibiului, organ al CC al PMR. În perioada comunistă a funcţionat o croitorie la parter şi depozitele de confecţii ICRTI cu atelier de croitorie la etaj.

Comentarii

Karla @ 01/12/2013, 2:19
Multumesc pt raspunsul prompt.
Intradevar ramane un subiect deschis. totusi vechile cladiri s-au aflat in perimetrul actualelor, inclusiv biserica. altfel spus cele noi au respectat vechile parcele. erau mai degraba cladiri in forma de T, corpul de cladire cu pivnita aflat pe actuala curte de la nr.2 fiind piciorul unei cladiri in forma de T(Hala Cojocarilor?). totusi cladiri(posibil 2) cu plan in forma T sau H(corp si spre Piata Mica) au existat doar pe locul actualei case parohiale, lungimea parcelelor permitand o astfel de dezvoltare. pe locul biserici erau mai degraba cladiri-hala masive, posibil cu ceva rezalit sau soproane spre Piata Mica. O astfel de cladire masiva(cum apare si pe desenul din 1703) a fost Hala Croitorilor in care in 1688 s-au tinut slujbe catolice. Pare logic sa fie achizitionata si demolata prima si pe locul ei sa se ridice nava bisericii catolice, turnul si casa parohiala au fost terminate mai tarziu, posibil terenul de sub ele achizitionat mai tarziu??
Pentru respectarea vechilor parcele aduc ca argument :
1.Statutele si Regulamentele Publice ale orasului 1589 in care sta scris clar respectarea cladirilor, spatiilor si trecerilor/pasajelor existente deja precum si respectarea unor spatii publice-piete, fortificatii
si 2.situatia ancadramentului de usa Renascentist mentionat in articol(partea stanga a casei cum te uiti la ea). nu cunosc vreun exemplu de usa care sa fi comunicat intre cladiri, si daca au existat au fost putine. Clar in spatiul actualului hol a existat o incapere(posibil hol sau gang de acces intre cladiri??), de aici spre jumatatea cladirii nr.2 a exitat o casa. Pe locul bisericii pana la jumatatea ei sau a doua treime o alta cladire(Hala Croitorilor). Sa nu ne insele actualele fatade, fatada bisericii se alungeste peste prima travee din stanga(cum te uiti la cladire) a casei parohiale, adevarata delimitare a parcelelor se vede spre Piata Mica.
Sa nu uitam de existenta fortificatiei-centura a2-a a carui zwinger in dreptul Turnului Sfatului era de 11m, spre sud unde acum e biserica devenea mai larg. Zidul interior posibil sa fi coexistat o perioada impreuna cu Hala Croitorilor, fiind in spatele ei in Piata Mica(hala Croitorilor nu avea aceeasi latime ca hala actualei biserici)
mb @ 30/11/2013, 17:09
Cele doua cladiri ridicate in anul 1466 de cojocari si de croitori au functionat in paralel. Unde exact a fost una si unde cealalta este greu de spus pentru ca ele nu au urmat forma actualelor cladiri. De exemplu, cu certitudine, pe locul unde in prezent este curtea interioara, a fost o cladire, cu pivnita, cel mai probabil sediul Breslei Croitorilor. Corpul medieval incorporat in actualul complex (partea din dreapta) nu cred ca a facut parte din cladirea croitorilor. Oricum subiectul ramane deschis, o sa mai cercetez...
Karla @ 30/11/2013, 15:03
Buna ziua
am o nelamurire, pe locul actualei cladiri a functionat Hala Breslei Cojocarilor si pe locul actualei bis. Rom-Catolice Hala Breslei Croitorilor? fragmentul Renascentist(poza de pe pagina) din gangul casei parohiale de care a apartinut? croitori sau cojocari? delimitarile fostelor hale corespund actualei delimitari? pe imaginea din 1703 a pietei(prima de altfel) in dreapta(latura de nord) apar 4 cladiri, 2 mai retrase cu gard in fata si mai joase si 2 mai mari(care ar corespunde actualului amplasament al bisericii)
add a comment