Patrimoniul istoric şi arhitectural al Sibiului

 

Piaţa Mare nr. 13, Casa Lutsch

Alege un obiectiv de pe această stradă:
foto
harta
Piaţa Mare nr. 13, Casa Lutsch

Imobil comun cu str. Gen. Magheru nr. 1
Vechime
: 1830, sec. XV, 1997-1998.

Descriere:

Clădirea are un plan dreptunghiular şi este formată din subsol, parter şi etaj, cu două faţade îndreptate atât spre Piaţa Mare cât şi spre str. G-ral. Magheru, fiind unită cu casa nr. 1 de pe această stradă.
Faţada spre Piaţa Mare este structurată pe şase axe la etaj.
Ferestrele mari dreptunghiulare de la etaj sunt surmontate de lunete semicirculare decorate cu motive în formă de sectoare de cerc în relief. Cele două ferestre centrale (una transformată în uşă) se deschid spre un balcon cu baza arcuită prevăzut cu un grilaj din fier forjat şi susţinut de console dublate plasate de ambele părţi ale accesului central. Acoperiş în două ape, coamă paralelă cu faţada, două lucarne tip ochi. 
Spre strada Magheru, faţada este unită cu cea a casei de la nr 1 şi structurată pe 12 axe. Accesul la etajul clădirii se efectuează prin casa de la nr. 1 (str. Gen. Magheru).

Istoric:

Tabloul lui Franz Neuhauser jun. (cca 1790) ne prezintă o clădire cu un turn locuinţă cu patru niveluri, două corpuri de clădire în rezalit, ferestre în stil Renaştere, fleuroane gotice, olane pe acoperiş.
Pe locul actualului imobil, anterior anului 1424 se afla un sediu al prepoziturii, iar după acea dată, casa construită aici găzduia înalţii demnitari aflaţi în vizită la Sibiu.
În curte se afla o capelă (Capela Sf. Ladislau după Al Avram –Ghid de oraş-Sibiu, Editura Sport-turism, 1983, pag 81). Din vechea clădire şi din capela au mai rămas doar urme în fundaţie.
La sfârsitul sec. XV, casa se afla în proprietatea familiei Altemberger, apoi între 1537-1593 al familiei Haller. După 1593 s-a aflat în posesia lui Johann Lutsch.
În 1661 proprietar devine Georg Reussner, urmaşii acestuia donând clădirea oraşului în anul 1821.
Transformările radicale au avut loc în 1830 clădirea primind aspectul de astăzi.

La mijlocul sec. XIX aici funcţiona librăria (Kunst und Buchanlandung) lui Lem Heinrich Thierry, care a moştenit-o de la Wilhelm v. Thierry, de unde János Bolyai îşi comanda cărţi de specialitate în matematică, Sibiul fiind singurul oraş din Transilvania unde asemenea cărţi se puteau procura la vremea respectivă. Lem Heinrich Thierry locuia pe strada Filarmonicii.
Urmează atelierul litografic (cu librărie) al lui Robert Krabs până în 1898 când spatiul este ocupat de băcănia lui Ludwig Fuchs (1857-1932), transformată după primul război mondial în magazin de delicatese de către fiul său.
În octombrie 1937 se deschide farmacia “Izvorul Tămădurii” al lui M. Jantea, iar din 1948 localul se tranformă într-o bodegă şi berărie numită la început "Oltul" după care Restaurantul "Dunărea".
În 1999 clădirea a fost renovată complet de Forumul Democrat al Gemanilor din România care îşi are sediul aici.

add a comment