Patrimoniul istoric şi arhitectural al Sibiului

 

Piaţa Mare nr. 16

Alege un obiectiv de pe această stradă:
foto
harta
Piaţa Mare nr. 16

Casa Weidner-Reussner-Czekelius
Vechime
: sec. XV-XVIII (1582, 1652); transf. sec. XX

Descriere:

Actuala casă, care în 1875 era constituită din două clădiri cu numere diferite, este compusă din şapte corpuri. Pe locul gangului de acces în clădirea din stânga s-a ridicat un corp care o uneşte cu clădirea din dreapta. Azi, casa cu nr. 16 se prezintă cu două curţi interioare de plan rectangular, legătura dintre acestea realizându-se printr-un acces practicat în corpul din dreapta, parter. Alături, în curtea vecină se află corpul D care se întinde pe latura stângă a parcelei. Pe un coş de fum este indicat anul ultimei renovari: 1917.
Faţada actuală, unificată, este alcătuită la etaj din 3+4+1+10 axe, parterul fiind total modificat prin realizarea mai multor vitrine ample pentru magazine. Ferestrele sunt dreptunghiulare, parapet decorat, antablament în partea superioară. Înspre piaţă, în dreapta apare un acoperiş abrupt în două ape cu coamă paralelă cu faţada, cu patru lucarne înalte dreptunghiulare.
În clădire se surprind diverse sisteme de boltire: bolţi în cruce pe console, boltă baroc cu dublă curbură cu arc dublou, boltă semicilindrică cu penetraţii.

Elemente deosebite:

- Portalul principal are amplasat central blazonul primarului Johann Reussner jun (+1654). Blazonul este însoţit de data 1652 şi de monograma EN (sculptorul Elias Nicolai);
- Cadru de uşă din piatră sculptată. În centrul antablamentului este plasat un ecuson de forma unui scut lăţit cu vârful rotunjit, încărcat cu cifrul CW (Czirves - Servatius - Weidner jun.) însoţit de anul 1582;
- Pictura murală într-o încăpere de la etaj (sec. XVII);
- Tavane cu stucaturi baroc în încăperile de la etaj.

Istoric:

Partea din dreapta, unde se află portalul, a aparţinut familiei Weidner, apoi senatorului Johann Reussner junior. În 1902 este cumpărată de comerciantul J. B. Misselbacher.
Corpul din stanga (colt cu str. Avram Iancu) intră în ultimul sfert al sec. XV în proprietatea familiei Czekelius unde va rămâne vreme de aprx. 400 de ani până în jurul anului 1880 când casa este cumpărată de J. B. Misselbacher.

În sala festivă de la etaj au fost descoperite în 1902 fragmente de frescă reprezentând războiul troian datând de la sfârşitul sec. XVI.
La parterul corpului din stanga gangului a funcţionat unul din marile magazine din istoria comerţului sibian: J. B. Misselbacher. Firma s-a deschis în 1818 în Sighisoara, s-a mutat în Sibiu în anul 1865.
Cu ocazia centenarului, în 1918 Misselbacher donează oraşului 100000 coroane pentru ajutorarea celor loviţi de război şi alte 100000 de coroane pentru construirea unei şcoli superioare de comerţ.

La parterul corpului din dreapta gangului, primul magazin s-a deschis în 1854. Spre sfârşitul sec. XIX aici aveau deschise magazine Friederich Czikeli jr şi Franz Reissenberger până la începutul sec. XX când întreg spaţiul este preluat de magazinele lui Misselbacher.

Construcţia a suferit modificări esenţiale după al doilea război mondial, parterul fiind transformat într-un şir de magazine care funcţionau sub numele de Magazinul de Stat Sibiu.


Pictura murală

Pictura descoperită în anul 1902 în timpul unor lucrări de reabilitare, acoperea toţi pereţii camerei festive de la etajul corpului principal. Acoperită din nou cu tencuiala în anul 1903, fresca a fost recent restaurată parţial de către Liviu Ciungan Tudoran de la Muzeul Naţional Brukenthal.
Decaparea, consolidarea şi conservarea frescei a fost întreprinsă pe parcursul anului 2011.
Pe peretele vestic, lucrările au acoperit o suprafaţă de aproximativ 8 m2, dezvăluind mai multe scene între care lupta lui Enea cu Turnus, lupoaica cu Romulus şi Remus şi întemeierea Romei.
Deşi o parte a tematicii scenelor frescei a putut fi identificată, pictorul continuă să rămână necunoscut.
Prima scenă a registrului superior (din partea stangă) reprezintă pe Enea înfrângând-ul pe Turnus, regele tribului rutulilor. Scena din dreapta registrului superior al frescei descrie cum Romulus şi Remus (fraţi gemeni şi caracterele centrale ale mitului întemeierii Romei) au fost aruncaţi în râul Tibru de către Amulius. În plan îndepărtat este reprezentat simbolic un răsărit de soare şi un oraş, elemente care fac trimitere la întemeierea Romei.
Subiectele celorlalte scene care alcătuiesc fresca nu a fost cu certitudine stabilite până în prezent.

add a comment