Patrimoniul istoric şi arhitectural al Sibiului

 

Piaţa Mică nr. 11

Alege un obiectiv de pe această stradă:
foto
harta
Piaţa Mică nr. 11

Casa Hermes - Muzeul Franz Binder
Vechime: 1867

Descriere:

Desfăşurată pe un plan trapezoidal simplu închizând pe 3 laturi o mică curte interioară acoperită cu sticlă. Construcţia se compune din subsol, parter şi un etaj pe înălţimea a două nivele.  Partea centrală a planului este sub forma unor rezalite în ambele pieţe.  Intrarea principală în clădire se face aproape central print-un pasaj de trecere acoperit cu boltă împărţită în travei, prin arce dublouri ce cad pe nişte pilaştrii.
Faţadele neogotice sunt tratate simetric spre ambele pieţe, cu un rezalit central terminat printr-un fronton în trepte, cu turnuleţe. Cele trei travei sunt delimitate de pilaştri angajaţi, terminaţi prin turnuleţe asemănătoare. Ambele faţade sunt structurate pe 7 axe.
Acoperişul relativ plat are o formă complexă, datorată luminatorului central. Subsolul este boltit semicilindric aplatizat, cu penetraţii conservând unele vestigii ale casei medievale şi ale zidului primei incinte.
Din hol, o scară monumentală în două rampe amplasată sub luminator accede la etaj.

Elemente deosebite:

- Plăcile de piatră din hol, cea din mijloc cu blazonul fostului comite al saşilor Johannes Lulay şi cele două pietre laterale inscripţionate – cea din stânga indică: ANNA MARIA FRANKLIN/ GEBORENE/ ROSENAURIN, iar cea din dreapta: VALENT(IN) FRANCK/ JUDEX REGIUS/ ANNO 1695/ DIE 6 IUNII/. (Ana Maria Rosenauer a fost soţia lui Frank von Frankestein din a doua căsătorie);

- Faţada în stil neogotic, cu rezalit central terminat printr-un fronton în trepte, cu turnuleţe şi balconul cu balustradă cu decor neogotic.

Istoric:

La sfârşitul sec. XVII, casa care exista pe acest loc aparţinea comitelui Valentin Frank von Frankestein; După moartea lui Frank a devenit propietatea comesului Johan Zabanius Sachs von Harteneck care a fost decapitat în anul 1703. După moartea lui, casa a fost confiscată de stat până în anul 1864, când a cumpărat-o Universitatea Saxonă.
A fost sediul la Cartea Funciară (înfiinţată în 1789) si la contabilitatea cezaro-crăiască.

În 1865 casa va fi cumpărată de Reuniunea Cetăţenilor şi Meşteşugarilor  (Burger- und Gewerbeverein) care o demolează.

Denumită iniţial “Casa Asociaţiei Micilor Meseriaşi” (Burger- und Gewerbeverein-Haus), actuala clădire a fost construită între anii 1865-1867 de constructorul Gärtner şi inaugurată la 24 noiembrie 1867, devenind sediul administrativ al acestei asociaţii, precum şi un loc destinat desfăşurării unor activităţi diverse, cum ar fi cele de club, bibliotecă, şcolarizare a calfelor şi expoziţii de produse meşteşugăreşti.

La parter au funcţionat spaţii comerciale încă de la început, primul din stânga deschis în 1867 a fost Librăria, papetăria şi biblioteca lui Franz Michaelis, până în 1894 când se mută în str. Bălcescu iar în loc rămâne magazinul de "instrumente muzicale, jucării şi papetărie" a lui Ludwig Michaelis până în jurul anului 1900.

În partea dreaptă, încă de la inaugurare a funcţionat magazinul de postavuri a fabricii Scherer, care va funcţiona sub firma "Karl Scherer & Söhne" până la primul război mondial.
Urmează magazinul de postavuri Gustav Jakobi reprezentantul fabricii Gromen & Herbert, în perioada interbelică schimbându-şi numele în  Jacobi & Herbert.

Spre Piaţa Huet a funcţionat de la sfârşitul sec. XIX magazinul de pielărie al lui Ferentzi Friedrich, devenit în 1922 "Ferenczi & Hienz".
Tot în Piaţa Huet s-a deschis în perioada interbelică "Hala de bere populară" (Volksbierhalle) a lui Carol Kovats până în 1939 când se mută în str. Bălcescu, în locul lui se deschide Restaurantul berărie Henric Hermes până în 1943. Cel mai probabil de aici denumirea clădirii de Casa Hermes.

În prezent clădirea adăposteşte Muzeul de Etnografie Universală Franz Binder deschis în 1993.

add a comment