Patrimoniul istoric şi arhitectural al Sibiului

 

Ziduri de apărare păstrate

Bastioane si ziduri de apărare păstrate:
SISTEMUL DE FORTIFICAŢII:
foto
harta
Ziduri de apărare păstrate


Curtină: P-ţa Huet 1,
În Piaţa Huet, în curtea de la nr. 1, de la Turnul Scării şi Casa capitulară se află o porţiune de 30 m din zidul de apărare din incinta a I-a, ridicat în sec. XIII

Curtină: Pasajul Scărilor,
P-ţa Huet, între turnul de apărare de la nr.3 şi nr. 4
Latura dinspre Biserica Evanghelică a Pasajului este construită dintr-un zid de fortificaţie care-l dublează pe cel de deasupra, care a aparţinut celei de-a doua centuri de fortificaţii. Înspre partea superioară a pasajului, cele două ziduri se întâlnesc.

Zidul de pe str. Manejului,
lângă latura estică a mănăstirii Ursulinelor;
1357-1366.
La capătul spre Ursuline, zidul formează două arcade care susţin o galerie de trecere spre curtea cândva numită a călugărilor. În prezent, face legătura cu strada Constituţiei.
Pe vremuri aici se afla Turnul Bărbierilor, aproape de Poarta Sării.
Porţiunea de zid de-a lungul străzii Manejului se prezintă ca o suită de bolţi semicirculare care aveau rolul de a susţine galeria de strajă. A fost restaurat la forma iniţială în 1976, doar o porţiune de cca 50 m a fost păstrat aşa cum arăta înainte. Paralel cu zidul de pe strada Manejului se văd fragmente dintr-un alt zid, paralel cu acesta care a fost o dublură.

Zidul de pe strada Cetăţii, str. Cetăţii, între Piaţa Unirii şi Turnul Dulgherilor ;
1357- 1366
Porţiunea zidurilor de fortificaţie dintre turnurile Dulgherilor şi Olarilor a scăpat de  "sistematizarea" din sec. XIX. 
În prezent zidul are aspectul avut în a doua jumătate a secolului al XV-lea, când a fost refăcut din cărămidă şi prevăzut înspre interior cu ample arcade care susţin drumul de strajă. Acesta are un parapet din lemn şi acoperiş într-o apă susţinut de stâlpi din lemn.
În dreptul accesului în turnul Dulgherilor, spre interior, apare un fel de balcon, turnul fiind plasat în exteriorul zidului, având rol de flancare. Lăcaşurile de tragere ale zidului sunt adaptate archebuzelor, cele iniţiale, metereze pentru tir cu arcul fiind lărgite dar şi micşorate în înălţime.

Curtină strada Centumvirilor
Zidul de apărare de pe strada Centumvirilor, între străzile Odobescu şi Tribunei, a fost ridicat între 1357-1366 şi transformat în sec. XVIII
Tronsonul are o lungime de peste 200m, situat în zona de denivelare între Oraşul de Jos şi Oraşul de Sus. Strada Centumvirilor, de la interiorul incintei, are un profil convex, iar străzile Konrad Haas şi Odobescu, de la baza zidului, au un profil concav, cele două trasee unindu-se la capete, astfel încât elevaţia zidului are o formă lenticulară, cu înălţimea maximă de 10m în partea mediană, unde s-au amenajat scările "POSCHEN" care fac legătura între cele două cartiere ale oraşului vechi.

Zidul exterior de apărare, cu şanţul şi valul de pământ: între bastionul Haller şi fragmentele bastionului porţii Cisnădiei.
De-a lungul Bd. Coposu, ultima centură de fortificaţii se poate vedea în toată splendoarea ei.
Între partea carosabilă şi zid se află o zonă verde cu copaci. Zona verde a fost amenajata în 1791 prima dată între Bastionul Haller şi Turnul Gros, marita si prelungită până la Bastionul Portii Cisnadiei in anul 1827. Este cunoscută sub numele de Promenada.
La capătul spre Piaţa Unirii, zidul este străpuns cu o boltă semicirculară pentru a permite trecerea pietonilor, la fel în continuarea străzii Al. Papiu Ilarian (Scarile Bedeus) şi lângă Turnul Gros.
Pe acest segment de zid, la mijloc se află un monument ridicat în 1829 (inaugurat la 4 octombrie 1829) in amintirea vizitei la Sibiu a împăratului Francisc I din anul 1817.
Bustul împăratului este asezat pe un soclu din piatra, cu o inscriptie votiva pe o placa de marmura rosie, intr-o nisa a zidului de incinta de pe Bd. Coposu..

În faţa monumentului se află o stelă cu partea superioară lenticulară decorată cu motive militare. Monumentul are o înălțime de 2,60 m și o lățime de 1,15 m. O placă de marmură specifică că a fost instalata tot în 1829 în onoarea colonelului Johann von Vecsey, care amenajase Platforma Invalizilor in anul 1827.
Textul inscripției este în limba latină și are următorul cuprins: „IOANNEM A VECSEY/ SUPREMUM EXCUBIARUM/ PREAFECTUM/ A. D. CAL. FEBR. MDCCCXXVIII/ QUUM ESSET LEGIONIS XXXI/ TRIBUNUS/ PUBLUCUM AMBULACRUM/ ANNO MDCCCXXVII/ LIBERALI INDUSTRIA AUXISSE/ ET INSTRAURASSE/ EXIQUO MONUMENTO/ PREATEREUNTES NOMERE/ VOLUERUNT/ GRATI CIBINIENSES/ MDCCCXXVIIII."
"Sibienii recunoscători au vrut să amintească trecătorilor printr-un modest monument că Ioan de Vecsey, comandantul suprem al gărzilor care și-a luat rămas bun de la acest oraș la calendele lui februarie 1828, pe când era tribun al legiunii a 31-a a mărit și a construit promenada publică în anul 1827, printr-o străduință demnă. 1829"

Între monument şi stela s-a ridicat în 1981 o fântână arteziană după proiectul arhitectului Dan Frăticiu.
La intersecţia str. Gheorghe Lazăr cu Bd. Coposu, zidul a fost spart pentru a permite trecerea maşinilor. Aici se afla Poarta leşurilor, deschisă în zid în 1554 în timpul epidemiei de ciumă.
În dreptul porţii, pe locul unde se află în prezent aripa nouă a spitalului, a existat vechiul cimitir evanghelic care a fost activ până la sfârşitul sec. XIX.

Curtina str. Bastionului 2-8 între Bastionul Soldisch şi str. Mitropoliei ;
Pe strada Ioan Lupaş, între bastionul Soldisch şi strada Mitropoliei, se găseşte un zid de apărare construit  la înc. sec. XVII care făcea legătura între Bastionul Soldisch şi Bastionul Porţii Cisnadiei.
Restul acestei curtine a fost demolată în 1903.