Patrimoniul istoric şi arhitectural al Sibiului

 

PATRIMONIUL INDUSTRIAL: Repere cronologice 1845-1945

Repere cronologice 1845-1945
1845 Prima fabrică de mezeluri din Sibiu: Michael Fonn pe Bd. Victoriei; Va funcţiona până la primul război mondial sub conducerea lui Adolf Fonn;
1848 Se înfiinţează Fabrica de lumânări şi săpunuri Daniel Meltzer; În perioada interbelică se va numi “Gume”.
1850

Se înfiinţează Fabrica de salam si mezeluri Johann Kessler; Fabrica va fi cumpărată în 1928 de Alfred Dahinten care îşi mută fabrica din Sebeş la Sibiu. Avea sediul în strada Valea Mare;
În a doua jumătate a sec. XIX în Sibiu se găsesc 16 producători de mezeluri. Dintre aceştia:
- Fabrica de salam Josef Unterer înfiinţată in 1860 pe str. Crişanei; Spre sfârşitul secolului fiul Hans Unterer are o fabrică pe Victoriei pe care o mută ulterior în str. Lungă;
- Fabrica de salam Franz Lukardi,înfiinţată in 1860 pe strada Morilor, continuata de Anna Lukardi (Johann Lukardi) pana in ultimul deceniu al sec. XIX;
- Fabrica de salam Anton Markoczi, înfiinţată in 1862 pe Bd. Victoriei;
- Fabrica de salam A. Wilh. Hartmann, înfiinţată in 1864 pe str. Băii, prima fabrică de salam pe maşini cu abur din Transilvania;
- Fabrica de salam Samuel Hantschel, înfiinţată in 1869 pe Calea Dumbrăvii;
- Fabrica de salam Julius Gabersig pe str. Dealului;
- Fabrica de salam Georg Rummler pe str. Someşului, afacere continuată de fiii săi până în preajma primului război mondial;
- Fabrica de salam Weiss und Pollak pe str. 9 mai;
- Fabrica de salam Fritz Jauering pe str. Câmpului;
- Fabrica de mezeluri Gustav Nussbächer (1858-1925) cel care a donat oraşului bustul lui Schiller.

1853 Se înfiinţează Fabrica de spirtoase Michael Binder si fabrica de sifoane M.S. Rubinstein, care mai tarziu va produce si bauturi spirtoase;
1855 Se deschide Fabrica de cazane a lui Friederich Fabritius, cunoscută mai târziu sub numele de Uzinele Virola;
După naţionalizare va fi integrată în Uzinele Independenţa;
1857 Johann Habermann preia berăria oraşului şi o transformă în Hermannstadter Brauhaus Gesellschaft. În 1870 o cumpăra şi îi schimba denumirea în Brauhaus Inhaber Johann Habermann;
Fabrica se închide la sfârşitul primului deceniu al sec. XX, în locul ei se va deschide Fabrica de bere "Thomas Binder şi Fiii";

Se deschide Atelierul de reparat maşini Andreas Török pe locul actualei Case de Modă. Mai târziu va începe să producă propriile maşini agricole. Era reprezentantul fabricii de motoare Langen & Wolf din Viena. Fabrica este cumpărată în februarie 1921 de Iosif Rentz;
1862 Gustav Wilhelm deschide prima fabrică de teracote şi produse ceramice din Ardeal; La început avea sediul pe strada Gării după care se mută pe str. Rotarilor.
1863 Ludwig Fronius deschide prima fabrică de oţet din Sibiu.
Alte fabrici de oţet din a doua jumătate a sec. XIX:
- Fabrica de oţet A. Mühlsteffen pe strada Vopsitorilor,
- Fabrica de oţet Gruber u. Mercsik, in Piata Aurarilor, deschisa in 1890 şi continuata de Friederich Messe pana la primul razboi mondial;
- Fabrica de oţet Gustav Gundhardt, pe strada Turnului,
- Fabrica de oţet Karl Neher, pe strada Vopsitorilor.

Josef Preisler sen. deschide în Pădurea Dumbrava prima fabrică de postav; Afacerea este continuată de fiul lui, Josef Preisler jr. (1863-1939) care se va căsători cu Leontine Scholze (1865-1928) fiica unui alt fabricant de postav Adolf Scholze. După căsătorie cele două fabrici se unesc la începutul sec. XX sub numele "Scholze & Preisler".
1864 Gustav Moess deschide pe strada Tribunei prima fabrică din Ardeal de case de bani;
Altă fabrică de case de bani era a lui Oeszi Geza, tot pe str. Tribunei.
1868 Se deschide Fabrica de mobilă Ludwig Illesy pe strada Uzinei;

Se înfiinţează legătoria Franz Neuzil care se va transforma spre sfârşitul sec. XIX în prima fabrică de cartoane din Sibiu (în strada Pielăriei).

Se deschide Fabrica de acid sulfuric (Schwefelsäure Fabrik) pe actuala strada Balea.
1869 Samuel Wagner deschide un atelier de fierarie care se va transforma in Fabrică de maşini şi turnătorie de fier. Era situata pe locul actualei fabrici Independenţa.
După primul război mondial ajunge în pragul falimentului şi este integrată în Uzinele Rieger.

Se deschide în Dumbrava Sibiului prima filatură de lână (viitoarea fabrică de covoare Sitex).
1870 Carl Weindel deschide fabrica de trăsuri şi cărucioare de copii pe actuala stradă Andrei Şaguna.
1873 Se infiinteaza Tăbăcăria Samuel Zacharias & Fii pe strada Vopsitorilor, devenită Fabrica de pielărie Samuel Zacharias S.A. După naţionalizare aceasta devine o sectie a Intreprinderii "13 Decembrie"
1875 Andreas Rieger, care avea un atelier de fierarie din anul 1868, deschide o fabrica de maşini agricole în Piaţa Cibin, prima fabrică producătoare de maşini din Ardeal!
1876 Prima fabrică de tricotaje din Sibiu a fost înfiinţata de Marie Vogelsang. Capitalul iniţial al societăţii era 50 de florini şi o singură maşină. În anul 1909 a intrat în firmă Gustav Vogelsang şi fii lui, Gustav şi Adolf, În 1924 s-a trecut la dezvoltarea atelierului în fabrică. Între anii 1924-1928 au fost achiziţionate majoritatea maşinilor, fabrica ajungând la un număr aproximativ de 78 maşini de tricotat manuale şi circulare. După naţionalizare se transformă în Fabrica de tricotaje "Drapelul Roşu".
1878 Adolf Rieger deschide o fabrică de lichioruri şi bauturi gazoase pe str. Teilor. Afacerea va fi continuată de Heinrich Rieger.
La sfârşitul sec. XIX în Sibiu mai existau următoarele fabrici de băuturi:
- Georg Schenker pe str. Pielarilor; afacere continuată sub numele de Georg Schenker & Söhne pe str. Nicolae Teclu; Fabrica va fi preluata in perioada interbelica de Ludwig Fronius;
- Fabrica de lichioruri Wilhelm Göllner la început pe str. Dealului după care o mută pe str. Lemnelor;
- Fabrica de lichioruri Josef Winkel pe str. Faurului.
1880 Friederich Scherer deschide pe str. Andrei Şaguna o fabrică textilă care va fi continuată de fiul lui sub numele de "Karl Scherer & Söhne" pană în 1930;
1883 Carl Wachsmann înfiinţează o fabrică de maşini industriale şi agricole în Piaţa Cibin. Se mută în str. Plopilor, în perioada interbelică afacerea este continuată de Fritz Wachsmann;
În aceiaşi perioadă în Sibiu mai funcţionau şi alte ateliere de reparat şi fabricat maşini şi unelte:
- Paul Giebner constructor de maşini pe str. Tribunei,
- Gruber und Mercsik în Piaţa Aurarilor;
- Fabrica de maşini agricole Merger pe locul Uzinelor Independenţa, va fi cumpărată la sfârşitul sec. XIX de Samuel Wagner.
1884 Johann şi Michael Hager deschid o fabrica de spirt in locul fostei fabrici de acid sulfuric, iar cativa ani mai tarziu Fabrica de bere Hagerbrau;
1886 S-a înfiinţat Atelierul de caroserie Iosif Datky şi fiii;
1888 Se deschide noul abator al oraşului la 1 decembrie 1888; În iulie 1937 abatorul este dotat cu maşini acţionate electric pentru tăierea vitelor;
1889 Se înfiinţează fabrica de pielărie a lui Albert Henrich pe strada Valea Mare şi cea a lui Friederich Hintz pe str. Vopsitorilor;
După primul război mondial fabrica lui Henrich este preluată de Artenie Braşoveanu. După naţionalizare aceasta devine Intreprinderea "13 Decembrie" în care este încorporată şi fabrica lui Hintz;

Se înfiinţează Fabrica de bere “Trei Stejari” de către Johann Hager si Frederich Jikeli;

Se înfiinţează Fabrica de cherestea Mersing & Lessel;
Alta fabrica de prelucrare a lemnului, transformata in fabrica de mobila, a fost Fritz W. Elges.
1890 Se deschide prima fabrică de paste făinoase din Ardeal Jacob Uhl S.A., pe strada Andrei Şaguna;

Turnătoria de clopote, pompe, robinete Wilhelm Gottschling fondată 1830 în Sighişoara, se stabileşte la Sibiu pe str. Konrad Haas.
1891 Se deschide Fabrica de jucării (Spielwarenfabrik, Aktiengesellschaft. Fabrik) dar după câţiva ani îşi încheie activitatea;
1892 Se deschide în Piaţa Gării o fabrică de cherestea;

Se deschide fabrica de piele a lui Samuel Zacharias pe str. Vopsitorilor;
La sfârşitul sec. XIX trebuie amintiţi şi alţi producători de postav care activau în Sibiu:
- pe strada Valea Mare se aflau tăbăcăriile lui Friedrich Bordan, Friedrich Ferentzi şi Samuel Reinerth,
- pe str. Rimsky Korsakov se aflau tăbăcăriile lui Johann Fleischer şi Ştefan Török,
- pe str. Turnului se găsea Tăbăcăria Josef Möferdt, iar pe str. Ocnei Tăbăcăria Friedrich Konnerth.
1896 Uzina electrică a luat fiinţă la 16 decembrie 1896 la Sadu din iniţiativa lui Carl Wolff, Sibiul fiind primul oraş din Transilvania iluminat cu curent electric;

Se înfiinţează Fabrica de mobilă Fritz W. Elges pe str. Constituţiei; În perioada interbelică se va numi Fabrica de mobilă Albert Weiss.

Se înfiinţează Fabrica de cântare Victor Hess;

1897 În Guşteriţa se deschide Fabrica de cărămidă;
1902 Se deschide Fabrica de spirt şi lichioruri Friederic Czell & Fii pe strada Lemnelor pe locul unei fabrici mai vechi de băuturi Wilhelm Göllner. După naţionalizare va fi transformată în Uzinele Metalurgica.
1903 Arpad Datky înfiinţează Fabrica “Forge”. În 1920 fabrica îşi schimbă denumirea în "Elastic A. Datky". În 1934 îşi schimbă denumirea în Fabrica Elastica.
După naţionalizare în 1948 se va numi Întreprinderea Elastică de Stat devenită IPAS;

Fabrica de brânzeturi Wilhelm Wazer, prima fabrică din Sibiu de brânză rulată (Walzenkäse);

În Guşteriţa se deschide Fabrica de cărămidă Samoilă.
1904 Fabrica de lumânări şi stearină se uneşte cu Banca Uniunii Ardelene înfiinţând Societatea Anonimă pentru Industrie "Phönix"; În perioada interbelică este preluată de Banca Vereinsbank A.G. Hermannstadter;
1905 Karl Albrecht deschide o fabrică de brânzeturi fine care după primul război mondial va deveni Fabrica de Industrie Alimentară “Lica”; După naţionalizare se va numi “Victoria”;
1906 În Lazaret se înfiinţează Fabrica de cherestea "Donath & Haas", devenită după primul război mondial Fabrica OFA;
Alte fabrici de prelucrarea lemnului de la începutul secolului XX:
- Fabrica de mobilă Johann Jacsa jr. pe str. 9 Mai;
- Fabrica de mobila Petrutiu & Platz;
- Fabrica de uşi, ferestre şi parchet Johann Gromer, pe str. Nicolae Teclu;
- Fabrica de lăzi Adalbert Engber, în Piaţa Gării.

Fabrica de brânzeturi Friedrich Homm, pe str. Tg Vinului, prima “fabrică de brânză de oaie din Ardeal”;
1907 Fabrica de postav Carl Bock pe actuala stradă Rimski Korsakov. Bock era căsătorit cu Hermine, fata fabricantului de postav Josef Preisler jr.
În perioada interbelică afacerea va fi continuată de fiica lor Berta Bock, strănepoata lui Josef Preisler sen.

Se înfiinţează Fabrica de ţiglă Gustav Binder (1865-1933). Afacerea este continuată din 1933 de Kurt Binder.
1910 Se deschide fabrica de ciorapi şi tricotaje Karl Hemper & Fii.
1917 Se deschide Fabrica de postavuri şi stofe Gromen & Herbert S.A. care funcţiona în Cisnădie încă din 1904. După naţionalizare va deveni o secţie a fabricii de stofe "Libertatea";
1918 Alexander Korn înfiinţează Fabrica de creme de pantofi pe str. Dârstelor. Se va numi mai târziu Uzinele “Ko-Ko”.
1919 În clădirile de pe Victoriei unde funcţionau din 1872 depozitele de piese de artilerie şi de muniţie, se deschide "Atelierele de reparaţii ale armatei", devenite mai târziu Arsenalul Armatei.
În 1964 se va transforma în Fabrica Automecanica de componente auto, iar în 1969 va fi integrată în Uzinele IPAS.
1920

Eduard Wellmann înfiinţează Fabrica de produse chimice, crème de pantofi şi cerneală “Welline” pe str. Teilor în Lazaret;
După al doilea război mondial se va transforma în Fabrica de săpun, glicerină, lumânări şi albitură de rufe “Steaua”;
Alte fabrici de produse chimice din perioada interbelică:
- Fabrica de produse chimice, crème de pantofi şi cerneală a lui Josef Theil “Heco” pe strada Morilor,
- Fabrica de produse chimice ing. Albert Schafer, pe strada Andrei Saguna.

Se înfiinţează Fabrica de scrobeală (Stärkefabrik) Amylon pe strada Abatorului;

Ia fiinţă Fabrica de maşini şi turnătorie de fier Benker & Jickeli S.I.N.C. După naţionalizare devine Uzina Mecanică Sibiu, iar după 1990 îşi schimbă denumirea în SIMEROM.
În 2008 fabrica este demolată;
1921 Pe strada Ocnei se deschide Fabrica de încălţăminte “Herma” fondată de Banca Românească. La sfârşitul anilor ’30 se închide din cauza falimentului;

În Guşteriţa se deschide Fabrica "Record".
1922

Se deschide Fabrica "Graziossa Mill". Avea atunci 25 de angajaţi, obiectul principal de activitate fiind producerea de articole de papetărie din metal şi hârtie. Fabrica va fi naţionalizată în 1948 sub numele de “Flaro”;

Turnătoria de fier şi metal a lui Buzdughici şi Hoza cu sediul pe str Lungă;
Alte turnătorii de metal existente în Sibiu în perioada interbelică:
- Pe strada Tg. Peştilor exista o turnătorie înfiinţată în preajma primului război mondial: Prima turnătorie românească de clopote şi armaturi N. Ivan,
- Pe strada Dârstelor era Turnătoria de metal Szekely & Co,
- Turnătoria de clopote Schieb & Kauntz cu sediul în str Morilor 2, succesorul turnătoriei de clopote W. Gottschling,
- Fabrica de maşini şi turnătorie de fier (Gießerei, Maschinenfabrik) Theodor Fink, str. Lungă,
- Turnătoria lui Andreas Paska pe str. Liviu Rebreanu,
- Turnătoria Francis Popp pe str. Râului,
- Turnătoria Josef Kovacs,
- Turnătoria de clopote Moise Farcas (in locul turnătoriei lui Gottschling),
- Turnătoria de clopote Iosif Papp.

Josef Theil îşi mută fabrica de salam din Mediaş la Sibiu sub numele de Fabrica "Theil u. Co. A.G. Salami und Selchwarenfabrik". În 1939 este cumpărată de Robert Berghaus din Germania care după ce o renovează şi o dotează cu utilaje moderne o redeschide în 1941 sub numele de Scandia Româna S.A.R.;
Alte fabrici de salam si mezeluri din perioada interbelică:
- Fabrica de salam Samuel Wolff & Arpad Turmuss, pe strada Nouă,
- Fabrica de salam Karl Herz,
- Fabrica de salam şi mezeluri Adolf Jakob,
- Fabrica de salam Rudolf Schuster pe str. Decebal; Dupa nationalizare se va transforma in Intreprinderea Industriala de Stat "Industria Alimentara".

1923 Pe Bd. Victoriei se deschide “Atelierul de reparaţii a echipamentului militar” fiind organizată ca sucursală a A.P.A.C.A. (Atelierele Publice Autonome de Confecţii ale Armatei).
Sub această denumire funcţionează până în anul 1949 când se transformă în Intreprinderea de Confecţii "Steaua Rosie";
1924 Julius Lissai înfiinţează prima fabrică de sticlă şi oglinzi din Sibiu; Mai târziu se va numi “Venus”.
1925 Se înfiinţează Fabrica de pielărie “Viitorul” pe strada Rotarilor.
1927 Pe strada Râului se deschide Fabrica de ciorapi Areka; După naţionalizare va deveni Inteprinderea “7 Noiembrie”.
1930 In 1930 firma Karl Scherer & Fii (deschisă în 1880) se desparte: o parte este cumparata de Gromen & Herbert care continua fabricarea de stofe in noul sediu de pe Abatorului, iar Fritz Scherer se uneste cu firma lui Hemper sub numele de F.W. Hemper & K.Fritz Scherer. După naţionalizare se va transforma in Fabrica de stofe "Libertatea".

În perioada interbelică vor funcţiona în Sibiu şi alte fabrici cu profil textil, cum ar fi:
- Fabrica de mărfuri de mătase şi lâna Hedit – P. Fleischer pe str. A. Şaguna;
- Fabrica de lenjerie şi ţesături "Alco" pe Dealului;
- Fabrica de lenjerie şi ţesături "Gundhardt & Frank" pe Faurului;
- Fabrica de textile "Maco" în Lazaret, lângă ea se afla Fabrica română de panglici "Rubofa";
- Filatura de lână şi Ţesătorie de pânză “Mureşul” între str. Răului şi str. Lungă. În anii 70 îşi schimbă denumirea în "Flamura Roşie" şi va deveni secţie a Intreprinderii FLARO,
- Fabrica de pânzeturi Samuel Göbbel,
- Fabrica de postavuri Wilhelm Conradt.

Se înfiinţează Fabrica de bomboane "Ziegler & Stano", devenită Fabrica ASTRA, pe str. Lânei. După naţionalizare îşi va schimba numele în "Olga Bacic".
Alte fabrici de dulciuri din perioada interbelică mai erau:
- Fabrica de bomboane Dorle Werke,
- Fabrica de bomboane Robert Statten,
- Fabrica de zahăr şi mărfuri orientale "Carpatia";
- Fabrica de zahăr şi ciocolată Johann Szentgyorgy pe str. Constituţiei;
1938 Se deschide Fabrica de oţet “Rodica” a societăţii Vinicultura;

Paraschiva şi Bucur Droc înfiinţează fabrica de ciorapi şi tricotaje “Crinul”; După naţionalizare devine Fabrica “Avântul Proletar”, ulterior fiind integrată în Intreprinderea "7 Noiembrie";
1941 Se înfiinţează Fabrica de Vatelină S.A. pe strada Laurean.
1948 Începe procesul de naţionalizare a fabricilor.
   

Comentarii

Michaelcaurn @ 06/11/2017, 18:31
Велосипед Cube Aim Allroad 26 (2015) ALNB.RU http://alnb.ru/velosiped-cube-aim-allroad-26-2015.html - Click here...
mb @ 01/02/2014, 15:57
Da, fabrica lui Hartmann se gasea pe Baii la nr. 1. Cladirile sunt toate identificate (care au mai ramas) probabil ca o sa urmeze o harta interactiva sau ceva
Karla @ 31/01/2014, 18:01
Cladirile fabricii ''de salam A. Wilh. Hartmann, înfiinţată in 1864 pe str. Băii, prima fabrică de salam pe maşini cu abur din Transilvania;'' mai exista cumva? Posibil sa fie cumva Str Baii No1&1A; ? Cladirile sunt vechi, tipice pt o cladire de fabrica mica la mijloc. sec. 19 si figureaza pe harta 1875.
daca vrem sa avem un REAL patrimoniu industrial nu doar pe hartie, atunci sa fie identificate URGENT in teren si cladirile sau ce a mai ramas din ele.
Harta 1875 arata clar situatia strazii Baii, fabrica ori era la nr 1 ori pe locul actualei adrese Dealului No24(vis a vis).
vio @ 09/09/2013, 16:21
un caz fericit, alti "burghezi" au ajuns la canal. Cei care nu au "colaborat" cu noul regim au ajuns ca vai de mama lor
Georg Schoenpflug von Gambsenberg @ 08/09/2013, 21:35
Copy-Paste:
1938[...]Paraschiva şi Bucur Droc înfiinţează fabrica de ciorapi şi tricotaje “Crinul”; După naţionalizare devine Fabrica “Avântul Proletar”, ulterior fiind integrată în Intreprinderea "7 Noiembrie";[...]
Dupa Nationalizare (aceiasi?) DROC au un Atelier DARAC de LANA pe Strada Karl Marx/Ocnei, cum mergi catre Independenta pe mana dreapta. Functiona inca in anii 50'-60'...

Georg Schoenpflug von Gambsenberg
add a comment