Patrimoniul istoric şi arhitectural al Sibiului

 

Şcoala în Sibiu: Gimnaziul Evanghelic

Gimnaziul Evanghelic


Prima menţiune documentară privind existenţa unei şcoli, situată în acelaşi loc cu liceul de astăzi, datează din anul 1380 şi provine dintr-un “Registru de cheltuieli al bisericii” : “Item das man den schole hat gemacht XIX florin und 1 ort”. Textul precizează cheltuiala pentru reparaţia şcolii care reprezenta 19 florini şi un ort.
În anul 1545 se ridică în acelaşi loc o nouă clădire, iar cea actuală va fi construită între anii 1779- 1781.
În 1555 şcoala devine gimnaziu, iar în anul 1578 “Gimnasium academicum”. Cel mai vechi regulament de ordine interioară datează din 1598 şi este totodată şi cel mai vechi din Sibiu. Acesta se numea "Statua scholae Cibiniensis".
Începând cu anii 1756-1758 şcoala a funcţionat în conformitate cu “Gymnasialreglement” din Imperiul Austriac, iar din anul 1850 gimnaziul a fost reorganizat.
La mijlocul sec. XIX gimnaziul avea în componenţa sa o şcoală elementară, o şcoală pregătitoare pentru gimnaziu, şcoala reală (de meserii, înfiinţată în 1842), gimnaziul propriu-zis şi seminarul pedagogic şi teologic (deschis în 1788). Personalul didactic era compus din 23 de persoane. În anul şcolar 1853/54 gimnaziul a fost frecventat de 276 elevi, din care 206 erau germani, 52 români, 18 unguri.
Spre sfârşitul secolului al XIX-lea, gimnaziul va fi reorganizat din nou. Seminarul, în 1878, şi şcoala elementară, în 1897, vor primi noi locaţii, în clădire rămânând doar gimnaziul propriuzis şi şcoala reală. Între 1878-1884 va funcţiona în cadrul gimnazului o şcoală civilă de băieţi (Bürgerschule)
Dintre directorii care au condus gimnaziul evanghelic din sec. XIX, amintim pe Johann Göbbel (1847-1854), Joseph Schneider (1854-1861), Gottfried Capesius (1861-1876), Moritz Guist şi Karl Albrich.
În anul 1921 şcoala primeşte denumirea de “Brukenthalgymnasium” în amintirea celui care a guvernat Principatul Transilvaniei între anii 1777-1787 Baronul Samuel von Brukenthal, lăsând prin testament gimnaziului importante bunuri. În 1922 se înfiinţează corul "Bach" al şcolii de către Franz Xaver Dressler şi fanfara "Blasia".
Între anii 1944-1946, Armata Roşie foloseşte clădirea şcolii drept spital.
În 1948 gimnaziul este desfinţat de către guvernul comunist, aici funcţionând alte şcoli până în 1954 când gimnaziul se reînfiinţează sub denumirea de Şcoala medie de băieţi nr. 2.
În perioada comunistă s-a numit Liceul de Matematică şi Fizică nr. 1. Până în anul 1990 liceul a funcţionat ca o şcoală cu limba de predare germană pentru minoritatea germană din România. Cu toate că după 1989 aceea majoritate a etnicilor germani din România a emigrat, liceul şi gimnaziul continuă să funcţioneze cu limba de predare germană, majoritatea elevilor fiind români.
În toamna anului 2001, Ministerul Educaţiei şi Cercetării a acordat şcolii titlul de Colegiul Naţional ” Samuel von Brukenthal”.

Printre elevii liceului au figurat Nicolaus Olahus, Valentin Frank von Frankenstein, Sachs von Harteneck, Samuel von Brukenthal, Stephan Ludwig Roth, Ioan Molnar Piuariu, generalul Artur Artz von Straussenburg, Michael Fuss, Karl Fuss, Dr. Albert Klein, Friedrich Teutsch, Dr. Romulus Cândea (rector al Universităţii din Cernăuţi), Dr. Gustav Gündisch, Johann Carl Schuller, Michael Hissmann (profesor ajuns la Universitatea din Gottinger), Karl Bernhard Capesius, Friedrich Krasser, Eduard Albert Bielz, Arthur Arz, Daniil Popovici Bărcianu, Emil Sigerus, Milan Hodza, Julius Bielz, Daniel Kurt, Hermann Czekelius, Karl Engber, Ioan Bechnitz, Arthur Coulin, Oskar Pastior, Paul Schuster, Johann Seivert, Wolf Aichelberg, Nicolae Băilă.