Patrimoniul istoric şi arhitectural al Sibiului

 

Şcoala în Sibiu: Gimnaziul de Stat/Liceul Ghe. Lazăr

Gimnaziul de Stat/Liceul Ghe. Lazăr


În anul 1692 Ordinul Iezuiţilor înfiinţează un Gimnaziu Catolic la Sibiu cu limbă de predare latină.
Primul sediu al şcolii era într-o clădire “scundă şi veche” în aproprierea farmaciei "La Vulturul Negru" din Piaţa Mare, pe locul actualei primării. În 1753 s-a mutat la etajul casei situată la colţul dintre străzile Mitropoliei şi S. Brukenthal.

În 1773, prin desfinţarea Ordinului Iezuit, colegiul îşi încetează activitatea până în anul 1780 când împăratul Iosif al II-lea aproba reorganizarea gimnaziului sub numele de Gymnasium regium Cibiniensis. Conducerea era asigurată de capelani romano-catolici locali. Profesorii erau preoţi catolici, iar latina rămâne limba de predare.
În 1789, la puţin timp după organizarea ca Gymnasium regium, şcoala se va muta în Piaţa Mare, lângă Biserica Catolică, în fosta reşedinţă a iezuiţilor, rămânând aici până în 1898.
Perioada latină a fost în avantajul românilor, o treime din numărul elevilor erau români. Dintre aceştia de menţionat pe Simion Sterca Soluţiu (1790-1791), Ioan Lemeny (1815-1818), Gheorghe Lazăr (1801-1802), A. Treboniu Laurian (1827-1828), Axente Sever (1835-1840), Simion Balint, etc.

După revoluţia de la 1848-1849, gimnaziile transilvănene au fost reorganizate pe baza Entwurf-ului ministrului Thun (decembrie 1849). Durata studiilor este ridicată la opt ani.
În 1850 se introduce limba româna ca studiu, profesorul de română era Antonie Veştemean din Veştem
În 1853, gimnaziul regal din Sibiu se transformă în instituţie de stat, menţinându-şi caracterul confesional romano-catolic. Anuarele folosesc denumirea K. k. kath. Staatsgymnasium în Hermannstadt. La caracterul confesional se renunţa în 1862.

Elevi mai importanţi ai liceului au fost în această perioadă: Ioan Brote (1832-1835), Aurel Brote (1859), Eugen Brote (1868), Dimitrie Cunţan (1854-1859), Iacob Bologa (1835-1839), Aaron Florian, Ioan Puşcariu, Ioan Popescu, Visarion Roman (1849-1850), Ilie Măcelariu (1837-1841), Nicolae Cristea (1848-1850), Elias Eminovici (fratele lui Eminescu) (1859-1861), Sava Popovici Barcianu.
Fără să existe dovezi clare, se presupune că în 1864 Mihai Eminescu şi-a echivalat aici studiile pentru clasa a III-a de gimnaziu.

Din 1868/1869, maghiara a devenit limba de predare în gimnaziu, menţinându-se până în 1918/1919. Şi în perioada maghiară cei mai mulţi elevi au fost români. În 1868/1869 din cei 389 înscrişi 222 erau români, 107 germani, 55 maghiari, unul evreu şi 4 de alte naţionalităţi.

Din această perioadă de menţionat dintre elevii români pe Ştefan Octavian Iosif (1891), Octavian Goga (pana in 1899), Aurel Vlaicu (1902), Octavian Smigelschi (1884), Ilie Beu (1884), Ioan Lupaş, Ioan Al. Lapedatu (1868), Ieronim Bariţiu, Valeriu Branişte, Onisifor Ghibu (primele clase gimnaziale, pana in 1902), Axente Banciu, Andrei Oţetea, D.D. Roşca, Aurel Moga, Nicolae Ivan, Ilarion Puşcariu, Zaharia Boiu.

Gimnaziul se mută în noua clădire ridicată în 1898, edificiu în care funcţionează şi astăzi.
Începând din 1919 instituţia trece la limba de predare româna, fiind organizată conform legislaţiei în vigoare în Regat, primind denumirea de liceu şi dreptul de a purta numele marelui cărturar şi patriot român Gheorghe Lazăr. În această perioadă structura planului de învăţământ şi a planului de şcolarizare a suferit numeroase modificări trecând prin liceul de opt şi şapte clase (1919 – 1948), scoala medie/liceul de unsprezece şi zece clase (1948 – 1965) respectiv liceul de doisprezece clase începând din 1965. În anul 1992 – la aniversarea a trei sute de ani de existenţa – instituţia a primit prin ordin al ministrului învăţământului denumirea de Colegiul „Gheorghe Lazăr”, iar din anul şcolar 1999/2000 primeşte titulatura de Colegiul Naţional „Gheorghe Lazăr”.

Dintre absolvenţii Liceului Gheorghe Lazăr din sec. XX mai amintim pe: Aurel Bărglăzan (1923), Emil Cioran (1928), Ştefan Cicio-Pop, Achim Stoia, Gheorghe Şoima (1928), Alexandru Dima, Nicolae Manolescu (1956), Paul Goma, Virgil Vătăşianu.