---

Str. Şelarilor 12-14,

Biserica gotică sprijinită de contraforturi, a fost construită în sec. XV. Unele surse indică faptul că iniţial a aparţinut ordinului clarisselor (călugăriţe franciscane /"Graue Nonnen"), dar există şi varianta ridicării bisericii de către călugăriţele dominicane ("Schwarze Nonnen").
Cert este că după instaurarea Reformei, biserica a rămas în paragină fiind folosită o perioadă drept depozit de cereale.
La 12 februarie 1716, generalul Steinville donează biserica călugărilor franciscani care o renovează.
La 28 decembrie 1776 se prăbuşeşte paravanul gotic al corului omorând pe Toma Kielbach şi rănind mai mulţi călugări.
Cu sprijinul Împărătesei Maria Tereza biserica este renovată şi transformată într-o biserică în stil baroc.
În interior este o biserică în stil baroc de tip sală, boltită semicircular cu o tribună deasupra laturii nordice. Doar apsiul octoedric, ferestrele mari şi stâlpii amintesc de perioada gotică.
Deasupra arcului de triumf este reprezentată scena Sf. Francisc chemând păsările, o pictură eclectică realizată de Herceg Francis, cel care a pictat biserica pentru prima dată în 1933, cu motto-ul “ISTENEM ES MINDENEM" (Dumnezeul meu Este Totul meu).
Altarul principal cu statuile Sf. Petru şi Pavel, a fost adus din Viena de generalul Steinville.
Pictura din altar reprezintă pe Sf. Francisc de Assisi, patronul bisericii, primind stigmatele de la Isus Hristos. Pictură este de dată recentă şi a fost realizată de Ambrus Tiburtia.
De o parte şi alta a altarului principal se găsesc alte două altare în acelaşi stil baroc.
În altarul din stânga se găseşte o pictură mare în ulei pe pânză reprezentând pe Sf. Ana prezentând-o în Templul din Ierusalim pe fica ei, Fecioara Maria.
La altarul din dreapta este o pictură în ulei pe pânză reprezentând pe Sf. Grigore, episcop armean.
În nava bisericii, în stânga se află un altar din piatră reprezentând o grotă cu statuia Fecioarei Maria de Lourdes. La dreapta se vede statuia Sf. Anton de Padova.

În interior mai reţine atenţia, în nordul corului, monumentul funerar al generalului conte Damian Hugo von Virmond (1666-1722), comandant militar al Transilvaniei, realizat din piatră. Partea centrală constă dintr-o inscripţie comemorativă, iar cea inferioară, un sarcofag,  este decorată cu alegoria Victoriei.
În biserică se află un cenotaf dedicat baronesei Adriana Andlern, născută Engelshoffer (decedată în 1700),
Din inventarul bisericii mai reţinem existenţa unei Madone cu pruncul, sculptură gotică (sec. XV) în lemn policrom realizată de o călugăriţă.

În criptă (care nu este deschisă publicului) se află mai multe pietre funerare, dintre care menţionăm pe cea a lui Iohann Haller, guvernator al Transilvaniei (decedat 1786), şi a soţiei sale Sophia Daniel de Vargyas care sunt decorate cu blazoanele acolate ale defuncţilor, a generalilor Steinville, Viard, Virmond, Antonius Gyulai şi Ensemberg, a mai multor oameni de vază şi a 70 de călugări franciscani.

Acoperişul turnului a fost restaurat în 1959; Biserica a fost restaurată în 1893, 1933 şi ultima oară în anul 1972.
Alipită bisericii este clădirea care adăpostea fosta mănăstire.

Turnul bisericii măsoară aprx. 21.40m, iar dimensiunile exterioare sunt de aprx. 36m lungime şi 16.5m lăţime.

În 2011 biserica a fost folosită ca loc de filmare pentru filmul "Ghost Rider" cu Nicolas Cage.

HARTA:

ALBUM FOTO