SCURT ISTORIC:

Denumiri vechi
1692 Friedhof
1737 Kirchhof
1872 Huet
1947 P-ţa Griviţa

Piaţa s-a format pe traseul primei incinte fortificate a Sibiului. Incinta propriu-zisă datează de la sfârşitul secolului al XII-lea, existenţa prepoziturii în anul 1191 fiind un termen “ante quem” pentru datarea actualei suprafeţe a pieţei.
În urma cercetărilor arheologice întreprinse în Piaţa Huet din Sibiu, au fost descoperite fundaţiile unui edificiu de cult de plan central (rotondă), de tipul capelelor senioriale duble, cu criptă prevăzută cu coloană centrală, parter probabil absidat destinat cultului şi eventual etaj defensiv. Este considerată a fi prima capelă din Sibiu. După secolul al XIII-lea, rotonda este preluată de către comunitatea sibiană şi transformată în capelă cimiterială, vechea criptă devenind osuar. Monumentul dispare din peisajul sibian după secolul XVII.
Locul unde se afla aceasta capelă este marcat în pavaj pe latura de est a Pieţei Huet.
(Sursa: DIE MITTELALTERLICHE ROTUNDE AM HUET-PLATZ IN HERMANNSTADT/SIBIU de ZENO-KARL PINTER).

Clădirile au fost ridicate pe locul fostelor ziduri şi odată cu extinderea fortificaţiilor prima incintă şi-a pierdut rolul practic.
În 1415 este menţionată aici existenţa capelei cu hramul Sf. Iacob (Jakob), dreptul de patronat fiind concesionat de către Papă unuia din vicejuzii Sibiului pe nume Iacob.
În anul 1592 comitele Albert Huet, al cărui nume a fost atribuit ulterior pieţii, a instalat in capela biblioteca bisericească şi cea a şcolii care funcţiona în vecinătate din anul 1380.
În ghidul turistic al lui Hochmeister din 1790 se spune că aceasta a fost prima biserică din Sibiu de la 1191 dedicată regelui Ladislau cel evlavios, informaţie evident greşită.
De asemenea, în imediata apropiere a capelei se afla Turnul Preoţilor, alături de care se ridica casa lui Thomas Gulden, cel care o donează în 1470 oraşului drept sediu al primăriei.
A fost sediul al primăriei până în 1549 când oraşul vinde clădirea lui Gallus Lutsch şi cumpăra casa lui Markus Pempflinger pentru noul sediu (actualul muzeu de istorie)
În faţa bisericii şi a portalului de nord se aflau trei stejari bătrâni care au fost tăiaţi în jurul anului 1830.

Momente importante:

1510	La 12 martie 1510 în faţa bolţilor portalului de sud al bisericii este omorât cu o lovitură de pumnal Mihnea Vodă cel Rău, fost domn al Ţării Româneşti aflat în refugiu la Sibiu după ce a fost înlăturat de pe tron. Fostul Domn, trecut la catolicism, se bucura de o bună găzduire în cetatea săsească. Ucigaşul a fost Dumitru Iacşăg care făcea parte dintr-un grup venit la Sibiu cu scopul de a-l ucide pe domnitor. Toţi complotiştii şi slugile lor au fost ucise de sibieni în semn de răzbunare pentru Mihnea Voda iar trupul acestuia a fost înmormântat la loc de cinste în biserică.
1831	Vechea capelă din curtea bisericii se demolează, în loc ridicându-se casa de la nr. 17;
1848	Se demolează clădirea veche din curtea bisericii care era amenajată cu chilii pentru călugări încă înaintea reformei şi care fusese transformată în casă de închiriat. Prin demolare se lărgeşte accesul spre Piaţa Mică;
1860	Se amenajează piaţa din jurul bisericii Evanghelice, cu trotuar;
1868	Piaţa este pavată;
1883	În jurul bisericii evanghelice se instalează un grilaj;
1898	Se demolează Turnul Preoţilor şi Capela de pe latura de sud-est;
1899	Se ridică statuia episcopului Teutsch;