---

sec. XV; sec. XVI; sec. XVIII

Clădirea este compusă din şase corpuri ce formează două incinte, despărţite printr-un corp transversal. Corpul principal, format din subsol, parter şi etaj, este amplasat cu latura lungă spre stradă. Acoperişul înalt, în trei ape, cu coamă paralelă cu faţada, este prevăzut cu două lucarne ochi. Pivniţele boltite semicilindric se află sub cele două travei laterale. Parterul este boltit semicilindric sau în cruce. Deasupra gangului şi spre stradă se păstrează două încăperi boltite în cruce.

Elemente deosebite:

- Portalul în semicerc, din piatră cu muchii teşite, de factură gotică, având o poartă barocă din scânduri dispuse pe diagonală;
- Gangul pavat cu piatră de râu, este boltit în cruce (6 travei dreptunghiulare, despărţite în două grupe printr-un arc dublou);
- Uşă cu ancadrament de piatră la parter ce se încadrează în perioada de trecere de la Gotic la Renaştere;
- Ancadrament Renascentist cu denticuli în gang pe partea stângă;
- Inscripţie de renovare în gang pe partea dreaptă (1845- WILHELM REISSENBERGER) şi un blazon circular din piatră policromă, presupus a fi aparţinut principelui GABRIEL BATHORY, care a ocupat Sibiul între 1610-1613. Bordat de un dragon care îşi muşcă coada, acesta este împărţit în trei zone verticale de forma unor ecusoane. În stânga este reprezentat vulturul imperial, în dreapta cele şapte turnuri ale Transilvaniei, iar în mijloc colţii de mistreţ ai familiei Bathory;
- Corpul din dreapta curţii cu inscripţia “IOH. JORG. REISSENBERGER - ANO 1795”

Istorie:

Corpul principal datează din sec. XV cu modificări aduse în sec. XVIII; Corpul din dreapta curţii a fost construit în perioada Renaşterii, corpul din stânga curţii şi corpul transversal datează de la finele sec. XVIII, când a fost refăcut şi corpul din faţă.
În această clădire s-a sinucis frumoasa domniţă Johanna Balk, fiica primarului Daniel Melmer (1607-1612). Johanna, care era căsătorită cu farmacistul oraşului Wilhelm Balk, a preferat să se sinucidă decât să fie violată de principele Bathory.

Începând cu 1795 casa s-a aflat în proprietatea familiei Reissenberger până la naţionalizare.
În 1884 Friedrich Connerth îşi deschide la parter magazinul lui de pălării, devenit celebru după 1895 când trece în proprietatea fiului Fritz Connerth care îl mută pe Bălcescu.
În locul lui se deschide Magazinul de postavuri şi modă al fabricii Adolf Scholze, iar în perioada interbelică magazinul Fein & Halbreich până în iunie 1939 când este înlocuit de magazinul de modă C. Asher.
În iunie 1940 se deschide Magazinul de mezeluri şi carne "Visarion Roman" al fabricii Scandia Română. A fost cea mai modernă prăvălie alimentară din oraş fiind primul magazin prevăzut cu instalaţie frigorifică şi instalaţii sanitare moderne.

HARTA:

ALBUM FOTO