---

P-ţa Mică 1
sec. XIII, sec. XVI, 1826

Este unul dintre cele mai cunoscute monumente ale oraşului Sibiu.
Are acest nume deoarece apăra poarta de intrare în cea de a doua incintă, situată în imediata apropiere a clădirii ce adăpostea primăria Sibiului, menţionată în documente la 1324 (Piaţa Mică nr. 31, azi refăcută).
Edificiul actual este rezultatul mai multor faze de construcţii, fiind supraînălţat şi chiar înglobat unui grup de clădiri. Din construcţia iniţială s-a păstrat doar nucleul ridicat până la primele doua etaje. Datarea probabilă a turnului corespunde edificării celei de a II-a incinte fortificate, adică perioadei cuprinse între 1224 şi 1241. În forma iniţială nedăpăşind mai mult de patru niveluri.
În şanţul de apărare al acestei incinte, în urma unui sondaj arheologic, a fost descoperită o monedă din perioada de domnie a lui Andrei al II-lea (1205 - 1235).
Lucrări ample de reconstrucţie s-au efectuat în anii 1586 - 1588, după ce în 17 februarie 1585 s-au prăbuşit etajele superioare, surprinzând-ul printre dărâmături pe pictorul Johann David în timp ce zugrăvea bolta. După ce a fost reparat de mai multe ori în secolul al XVIII-lea, turnul a suportat intervenţii radicale în partea superioară. Acoperişul piramidal, prevăzut cu patru turnuleţe fiale în colţuri, redat de pictorul Franz Neuhauser junior în acuarela sa "Târgul anual de la Sibiu", a fost înlocuit în 1826  cu cel actual, din cupru. Tot atunci s-a înălţat şi ultimul etaj.
În forma sa actuală, turnul se ridică pe înălţimea a şapte etaje retrase succesiv, având faţadele marcate prin deschideri înguste de forma unor metereze.
La 4 mai 1848 revoluţionarii saşi arborează pe turn steagul imperial în semn de protest faţă de alipirea Ardealului la Ungaria.
La parter are o amplă trecere boltită care la începutul sec XX era pictată (Luceafărul, 1 iulie 1910).
Al doilea tunel este practic pe sub casa din Piaţa Mare nr.1 şi a fost deschis la inceputul anilor '30.
În gangul de trecere din partea dreaptă se află o piatră cu inscripţia “Haec turris edificate est comuni a rehuius a.d.1586 die 4 s apri”.
Pe peretele sudic al turnului sunt încastrate reprezentările în relief de piatră a doi lei care se presupune că fac parte din structura originală a turnului datând din sec. XIII.
Accesul în interior este posibil printr-o uşă de mici dimensiuni, de unde, prin intermediul unei scări spiralate, se ajunge la etajele superioare. Sunt 141 de trepte de urcat până la ultimul etaj.
La penultimul etaj se poate observa mecanismul ceasului, iar ultimul etaj prezintă un punct de observaţie peste oraşul vechi.
În 19 decembrie 1906 se pune în funcţiune ceasul din turn iluminat noaptea. Ceasul a fost realizat de firma "J.J. Fuchs & Fii" din Bernberg (Saxonia).
În 1917 acoperişul de cupru este confiscat de armata germană.
Turnul a avut diverse întrebuinţări, de la depozit de cereale la punct de observaţie a incendiilor, de arest temporar sau chiar de muzeu de ştiinţe naturale la mijlocul sec. XIX.
Între 1962 şi 1998, turnul a adăpostit o secţie a Muzeului Brukenthal de exponate medievale. În 1998 a fost vizitat de Prinţul Charles.

HARTA:

ALBUM FOTO