Alege un obiectiv:
LOCALIZAREA PE HARTĂ:
SCURT ISTORIC:
Denumiri vechi:
1582 Auff dem kleinen Ring
1751 Kleiner Platz
1875 Kleiner Ring
1919 Prinz Carls Ring
1934 P-ţa Mică
1947 P-ţa 6 martie
1990 P-ţa Mică
Piaţa Mică era denumită în documente Circulus Parvus şi se afla pe suprafaţa celei de-a doua centuri de fortificaţii a oraşului.
Piaţa este împărţită în două părţi distincte de stradă Ocnei care coboară pe sub Podul Minciunilor spre Oraşul de jos.
Latura nordică şi estică a pieţei urmăreşte conturul celei de-a doua centuri de fortificaţii, prezentându-se sub formă circulară. Clădirile din partea nordică a străzii Ocnei, au o formă concavă şi urmăresc conturul primei centuri de fortificaţii, ele despărţind Piaţa Mică de Piaţă Huet.
Clădirile din Piaţa Mică (cu o singură excepţie) nu au acel portal masiv, boltit caracteristic Pieţei Mari sau străzii Bălcescu.
Caracteristica caselor din Piaţa Mică este loggia de la parter, boltită şi semideschisă spre piaţă, cu arcade semicirculare susţinute de portanţi. Clădirile din Piaţa Mică adăposteau ateliere meşteşugăreşti şi în aceste spaţii erau etalate mărfurile. Începând cu mijlocul sec XIX, arcadele au început să fie zidite.
În sud-est, piaţa a primit aspectul actual abia în secolul al XVIII-lea, când, pe locul casei breslei croitorilor, s-a construit biserica şi casa parohială romano-catolică (1726-1733).
Lângă Casa parohială se afla o fântână cu roată, împrejmuită de un gard metalic. Mai târziu a fost tranformată în fântână cu pompă, iar la mijlocul sec. XIX a fost părăsită şi acoperită cu fostăne de stejar.
Piaţa conservă, cu puţine modificări, aspectul din secolele al XV-lea şi al XVI-lea, toate clădirile fiind monumente istorice, distingându-se atât elementele de fortificaţie, clădirile publice sau casele de locuit.
Clădirile sunt înalte şi prezintă acele lucarne lenticulare cunoascute sub denumirea de ‘ochii sibiului’.
Momente importante:
| 1370 | Se menţionează în documente măcelăriile care existau în Piaţa Mică; |
| 1466 | Breasla cizmarilor îşi construieşte un sediu pe latura de sud a pieţei; |
| 1494 | Breasla croitorilor construieşte un nou sediu în Piaţa Mică pe locul viitorului seminar iezuit, iar Breasla cizmarilor îşi construieşte un nou sediu deasupra Podului Minciunilor; |
| 1848 | Prin demolarea unei case se lărgeşte strada de legătura cu Piaţa Huet; |
| 1851 | Este demolată biserica aşezată pe tunelul care duce în strada Ocnei împreună cu celelalte case; |
| 1852 | Piaţa este pavată şi se amenajează trotuarul; |
| 1859 | Se finalizează Podul Minciunilor peste strada Ocnei, primul pod din fontă construit în România. După demolarea clădirilor în 1851 şi amenajarea străzii Ocnei, legătura între cele două părţi ale pieţei era făcută printr-un pod de lemn. |
| 1853 | Pasajul Pielarilor s-a transformat în gang boltit când deasupra s-a construit o extindere a casei Rideli. Face legătura cu strada Avram Iancu; |
| 1875 | În jurul pieţei se plantează tei; |
| 1909 | La 1 iulie se ţine ultimul târg de carne în piaţă. De la acea dată carnea putea fi vândută doar în magazine. |
| 1929 | Se deschid 18 chioşcuri din beton pentru vânzarea produselor; |
| 1931 | Se realizează al doilea tunel de legătură cu Piaţa Mare pe sub casa de la nr. 1. |
Clădiri demolate in 1851:
 |
1. | Laubenkirche (Biserica evanghelică) |
| 2. | Bolţile de sub arcade; | |
| 3. | Bolta franzelarilor (pasajul de trecere) de la o piaţă la alta; | |
| 4. | Oficiul balanţei publice (Waaghaus) şi alte localuri comerciale. Peste acestea mai era un pasaj de trecere din lemn; | |
| 5. | Casa baronului von Rosenfeld; la parter localuri boltite; la etajul I şi II se afla Academia de Drept; | |
| 6. | Casa Jikeli cu două etaje. În această casă era o farmacie; | |
| 7. | Podul de trecere sprijinit pe două arcade (Bogen), înalte, puternice, pe care se afla căsuţa bărbierului Kisch. |
